Scurt istoric
Parohia MAIA CATARGI
Comuna Maia, cu biserica parohialã situatã la extremitatea de N-E a comunei Maia. Are hramul „ Sfântul Nicolae” si “Adormirea Maicii Domnului” . Este monument istoric. Lista generalã pe tară 1996. pozitia 23-B-027. A fost construitã în anul 1779 de familia Jupân Panã Filipescu din neam de vechi politicieni, pe ruinele unei vechi biserici de pe vremea vornicului Drãghici apoi preluatã de familia Barbu Catargi. Biserica fãcea parte dintr-un complex: Castelul Barbu Catargi, Biserica Maia Catargi si Conacul Barbu Catargi din mijlocul satului, azi ruine. Locasul de cult se aflã într-o bunã stare de conservare: interior si exterior fãrã igrasie iar pictura este bunã. Curtea bisericii este împrejmuitã cu un gard metalic de fier forjat, înalt de 2,25 m lucrat manual. La intrare în curtea bisericii se gãseste o ambiantă plăcutã pe tot timpul anului; arbori ornamentali unici în România, specii „Sofora”, două exemplare care sunt declarate „monument al naturii” (1868). Din primăvară si pânã în toamnã, târziu, o iederã stufoasã încântã ochiul si-l predispune la liniste si meditatie.
În curtea bisericii sunt amplasate trei cruci mari de piatrã cu o înãltime de peste 2 m. Ele au fost aduse din câmp prin osteneala neobositului preot paroh Alexandru Marinescu (trecut în nefiintă în anul 2008 la venerabila vârstă de 101 ani si al cărui monument se află în curtea bisericii), pentru a le feri de distrugerea buldozerelor care se aflau să pregătească suprafetele agricole pentru comasarea terenurilor în vederea colectivizării. Aceste cruci marcau hotarele de mosii, altele se aflau lângã fântâni. Crucile au fost si sunt considerate „creatii de artă bisericească având rădăcini în traditia populară românească, majoritatea lor datând din secolul al XVIII-lea si al XIX-lea”, ne spune prof. Stefan Grigorescu în revista Sfintei Episcopii a Sloboziei si Călărasilor , ”Bărăganul Ortodox” din 10 martie 2004, pag. 10. Aceste adevăruri nu le-au înteles apologetii „epocii de aur”. În interiorul bisericii, în partea dreaptã, se aflã mormântul ctitorului Barbu Catargiu (primul Prim Ministru al Romaniei). Pe placa funerarã se aflã inscriptia: „Barbu Catargi/Ministru de Interne/ President al Consiliului Primului Ministru/Din România Unite/Nãscut la 26 octombrie 1808 omorât în Dealu Mitropoli la esirea din Adunarea Nationalã Legislative în ziua de Junin 6 .1862. la 5 1 ore dupã amiazã Câteva minute dupã rostirea acestor cuvinte fu asasinat si a încetat din viatã”. Placa funerarã este din marmurã albã, lucratã si montatã pe mormânt cu cheltuiala domnitorului Alexandru Ioan Cuza. La comemorarea a 140 de ani de la asasinarea lui Barbu Catargiu în iunie 2002, în biserica parohialã din Maia Catargi, în timpul slujbei s-a iscat o furtunã cu o duratã de 5-10 minute asemãnãtoare cu cea din ziua asasinãrii - 6 iunie 1862, ne-a informat pãrintele pr. iconom stavrofor Alexandru Marinescu (acum trecut la Domnul). Din multimea cãrtilor de ritual cu valoare de patrimoniu prezentãm doar câteva: Psaltirea cu litere latine, 1810; Apostol cu litere chirilice, 1812; Minei septembrie, litere latine, 1852; Tipic bisericesc, litere latine, 1852; Biblia ebraicã, 1852; Tipic de Anton Pann, litere chirilice, 1856; Constitutia din 1856 modificatã în 1979, autor Spiru Cristescu; Biblia lui Serban Cantacuzino, 1688. Toate obiectele care formeazã bunuri cu valoare de patrimoniu si care nu mai sunt folosite liturgic au fost transferate pentru pãstrare si conservare în „Asezãmântul de artã si culturã religioasã” aflat în curtea bisericii parohiale Maia Catargi. Socotim cã avem suficiente dovezi pentru a admite faptul cã înfiintarea acestui asezãmânt de artã si culturã religioasã s-a realizat la insistensele repetate ale, vrednicului de pomenire, preotului paroh Alexandru Marinescu. Nu intrãm în detalii cu privire la continutul bunurilor de patrimoniu aflate în acest asezãmânt. E suficient sã spunem cã valoarea inestimabilã a acestor bunuri rar poate fi gãsitã în Eparhia Sloboziei si Cãlãrasilor. Dacã ne-am referi la Biblia de la Bucuresti, cunoscutã si sub numele de „Biblia lui Serban Cantacuzino”, amintim ce a spus Nicolae Iorga: „Biblia de la Bucuresti, este un monument literar fãrã pereche”. Slujitori la aceastã parohie au fost: PC.Pr. Chiriac Popescu, PC.Pr. iconom stavrofor Alexandru Marinescu, PC.Pr. Ene Stefan si în prezent PC.Pr. Sebastian TUDOR Gabriel. Cântarea omofonã din 1940, condusã de prezbitera Elena Marinescu pânã la încetarea din viatã si continuatã în prezent prin grija preotilor parohi. Parohia a avut în trecut 7,75 ha teren arabil; în prezent, conform Legii Fondului Funciar i s-a reconstituit dreptul de proprietate de 7,75 ha teren arabil. Dupã parohia Grindu care avea cronica parohiei întocmitã de vrednicul de pomenire pr. Ion Ciolca în anul 1944, parohia Maia Catargi este a doua unitate bisericeascã unde s-au consemnat toate evenimentele petrecute din 1920 si pânã în zilele noastre. În biserica parohialã s-a sãvârsit slujbă arhiereasca în ziua de 15 iunie 2003, Sfânta Liturghie, de către vrednicul de pomenire Prea Sfintitul Părinte Episcop Damaschin Coravu.
Cãi de comunictie: drumul judetean Maia-Fierbinti-Movilita si drumul Maia-Adâncata, asfaltat si apoi Urziceni-Ploiesti - pe partea Bărbulesti, Jilavele (la iesire din Jilavele se face stânga spre Adâncata si la iesire din Adâncata se face dreapta spre Maia unde la intrare în Comună prima pe stânga spre Biserica de la Muzeu..
Niciun comentariu:
Trimiteţi un comentariu